Viața și opera dr. ing Igor Ceianu – o retrospectivă la 100 de ani de la nașterea sa
DOI:
https://doi.org/10.4316/bf.2025.017Cuvinte cheie:
Igor Ceianu, protecția pădurilor, combatere biologică, entomofaunistică forestieră, ecologie forestieră, moștenire durabilăRezumat
Lucrarea este un modest omagiu adus personalității dr. ing. Igor Ceianu cu prilejul aniversării a 100 de ani de la nașterea sa (24 ianuarie 1925) și totodată a comemorării a 25 de ani de la plecarea sa dintre noi (11 ianuarie 2000). Este prezentat succint parcursul vieții sale și moștenirea durabilă pe care ne-a lăsat-o prin opera sa și prin exemplul de dăruire pentru muncă, știință și adevăr. S-a născut la Praga, dar a trăit, a studiat și a muncit în România, unde a fost martorul frământărilor sociale, economice și politice prin care a trecut poporul român de-a lungul a trei sferturi de veac. A avut parte de suferințele îndurate de refugiații basarabeni care au trebuit să-și părăsească vatra părintească ca să nu cadă sub ocupația sovietică, precum și de persecuțiile regimului comunist pentru care a fost un "element periculos" cu "origini nesănătoase". Dând curs pasiunii sale pentru natură și în special pentru insecte, a studiat un an la Facultatea de Științele Naturii din București, după care a urmat Facultatea de Silvicultură din cadrul Școlii Politehnice București. De la absolvirea facultății în 1950, până în toamna anului 1957, a lucrat în învățământul silvic superior, de unde a fost epurat după mișcările studențești din 1956. Apoi, până în 1985, când a ieșit la pensie, a lucrat în secția (laboratorul) de protecția pădurilor a Institutului de Cercetări Silvice (sub diversele sale forme de organizare). După 1985, a continuat să fie la fel de activ și productiv până când a plecat dintre noi, lăsând în urmă mai multe manuscrise nefinalizate, precum și o impresionantă colecție de insecte, doar parțial identificate, care se află acum în patrimoniul Muzeului Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa” din București. Activitatea sa de cercetare a vizat patru direcții importante: biologia și ecologia mai multor grupe de dăunători forestieri, în vederea fundamentării unor procedee de depistare și prognoză și a unor măsuri de prevenire a înmulțirii, respectiv de combatere a lor; combaterea biologică a dăunătorilor forestieri prin folosirea microorganismelor și a insectelor entomofage; studiul comunicării feromonale la principalii dăunători forestieri (Ips typographus, Lymantria monacha, Rhyacionia buoliana etc.) și utilizarea feromonilor sintetici și naturali în depistarea, monitorizarea și combaterea acestora; entomofaunistica forestieră, cu accent pe studiul dipterelor, contribuind la cunoașterea răspândirii în România a peste 900 de specii de diptere, dintre care peste 300 semnalate pentru prima data în fauna țării, și descrierea a două specii noi pentru știință. Prin majoritatea cercetărilor efectuate a fost un deschizător de drumuri în protecția pădurilor din România și a contribuit în mod decisiv la fundamentarea pe baze ecologice a acestui domeniu, fiind recunoscut ca cel mai mare entomolog silvic din țara noastră. A contribuit, de asemenea, la elaborarea primului tratat de ecologie forestieră publicat în România. A fost totodată permanent implicat în rezolvarea celor mai dificile probleme de protecția pădurilor care au apărut în România în perioada 1949-1985 și – în plus – a contribuit la formarea personalului care a lucrat în acest domeniu, fie în cercetare, fie în administrația silvică. Lucrările cu caracter practic, la a căror elaborare a contribuit, au fost cărțile de căpătâi ale protecționiștilor români timp de decenii, iar lucrările sale științifice sunt consultate și citate și în prezent, supraviețuind tuturor schimbărilor de regim politic și ideologic. Prin tot ceea ce a realizat și prin modelul său de viață, rămâne o personalitate deosebită a poporului român, a cărei amintire se cuvine a fi cultivată și de generațiile ce vor veni.
Descărcări
Referințe
Arsenescu M., Frațian Al., Iliescu Gh., Popescu T., Simionescu A., 1966. Starea fitosanitară a pădurilor și culturilor forestiere din Republica Socialistă România în perioada 1954-1964. Editura Agro-Silvică, București, 202 p.
Bakke A., 1970. Evidence of a population aggregating pheromone in Ips typographus (Coleoptera: Scolytidae). Contrib. Boyce Thompson Inst. 24: 309-310.
Bakke A., Frøyen P., Skattebøl L. 1977. Field response to a new pheromonal compound isolated from Ips typographus. Naturwissenschaften 64: 98.
Balanovici S., 2002. Măsurile elaborate la sfârșitul anului 1943 – începutul anului 1944 referitoare la operația de evacuare a zonelor de est și de nord-est ale țării. Acta Moldaviae Septentrionalis, Muzeul Județean Botoșani, 2: 170-212.
Bei-Bienko G.A. (red.), 1965. Determinatorul insectelor părții europene a URSS. Vol. 2: Coleoptera și Strepsiptera. „Știința”, Moscova – Leningrad, 668 p. (în limba rusă)
Beirne B.P., 1963. The meaning and definition of "biological control". Entomophaga, 8(4): 237-242.
Bierl B.A., Beroza M., Collier C.W., 1970. Potent sex attractant of the gypsy moth: Its isolation, identification, and synthesis. Science, 170: 87-89.
Bogdan N., Traci C., Untaru E., 1967. Lucrări de ameliorare a terenurilor degradate executate în perimetrul Andreiașu. Rev. pădur., 82(12): 640-644.
Boguleanu Gh., Beratlief C., 1965. Combaterea biologică a insectelor dăunătoare agriculturii. Institutul de Documentare tehnică, București, 77 p.
Catrina I., Giurgiu V., 1983. Evoluția cercetării științifice în domeniul silviculturii în perioada 1933-1983. Rev. pădur., 98(4): 170-184.
Chiriță C., Doniță N., Ivănescu D., Lupe I., Milescu I., Stănescu V., Vlad I. (eds.), 1981. Pădurile României – Studiu monografic. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 573 p.
Doniță N., Biriș I.-A., 2018. Contribuții ale unor silvicultori basarabeni la dezvoltarea științelor silvice în România. Bucov. for., 18(2): 182-190.
Eliescu Gr., 1946. Instrucțiuni relative la observarea, înregistrarea și semnalarea fenomenelor vătămătoare din păduri. ICEF, Seria III – Norme, instrucțiuni, Nr. 4, 14 p.
Eliescu Gr., 1947. Cum se cer informațiuni referitoare la vătămările suferite de arbori. ICEF, Seria III – Norme, instrucțiuni, Nr. 5, 9 p.
Eliescu Gr., 1953. Prognoza în entomologia forestieră. Rev. pădur., 68(2): 3-6.
Eliescu Gr., 1957. Evoluția entomologiei în URSS și aplicațiile ei în R.P.R. Rev. pădur., 71(11): 703-705.
Eliescu Gr., Dissescu G., 1955. Cercetări asupra biologiei inelarului (Malacosoma neustria L. Lepid.) în legătură cu prognoza acestui dăunător pe baza observațiilor din anul 1953. Analele I.C.E.S., 16(1): 499-525.
Ene M., 1949. Atacuri de insecte la plopul de Canada. Contribuțiuni la cunoașterea condițiilor de vegetație. Analele ICEF, Seria I, 12: 331-340.
Ene M., 1957. Dăunătorii plopilor negri hibrizi. Rev. pădur., 72(5): 304-308.
Filat M., Benea V.I., Nicolae C., Roșu C., Daia M.L., Nețoiu C., Chira D., 2009. Cultura plopilor, a sălciilor și a altor specii forestiere în zona inundabilă a Dunării. Editura Silvică, Voluntari, 240 p.
Georgescu C.C., Ene M., Petrescu M., Ștefănescu M., Miron V., 1957. Bolile și dăunătorii pădurilor – biologie și combatere. Editura Agro-silvică de Stat, București, 638 p.
Giurgiu V., 2008. Grigore Eliescu, personalitate proeminentă a silvologiei românenști, la 110 ani de la naștere. În: Giurgiu, V. (ed.), Silvologie, vol. VII – Entomologie forestieră – Noi concepții și fundamente științifice. Editura Academiei Române, București, pp. 15-22.
Hanganu C., Marian A., 1967: Considerații privind extinderea pinului silvestru în regiunea dealurilor. Rev. pădur., 82(12): 627-630.
Iancu L., 2016. Drosophilidae and Tephritidae – paratype specimens from “Dr. Igor Ceianu” Diptera Scientific Collection (“Grigore Antipa” National Museum of Natural History, Bucharest, Romania), Trav. Mus. Nat. His. Nat. Gr. Antipa., 59(2): 231–233.
ICEF, 1949. Starea fitosanitară forestieră în anii 1948-1949. ICEF, Seria II – Manuale, referate, comunicări, legi, Nr. 78, 58 p.
ICF, 1958. Dare de seamă asupra cercetărilor efectuate în intervalul 1933-1957. Editura Agro-Silvică de Stat, București, 99 p.
Ichim R., 1995. Oameni și fapte în viața pădurilor din Bucovina (II). Bucov. for., 3(2): 65-72.
Ionescu D.D., 1996. Institutul de Silvicultură din Câmpulung Moldovenesc (V). Bucov. for., 4(1-2): 83-96.
Knight F.B., Heikkenen H.J., 1980. Principles of forest entomology, fifth edition. McGraw-Hill Book Company, New York., xiii + 461 p.
Kuhn A., Hautier L., San Martin G., 2022. Do pheromone traps help to reduce new attacks of Ips typographus at the local scale after a sanitary cut? PeerJ 10:e14093 DOI 10.7717/peerj.14093
Lucescu A., 1962. Câteva probleme actuale ale protecției pădurilor din țara noastră. Pe marginea consfătuirii de la Casa silvicultorului Azuga. Rev. pădur., 77(2): 118-123.
Negru Șt., 1951. Croitorul ramurilor de plop. Rev. pădur., 66(6): 7-9.
Nicovescu C.I., 1956. Spre noi realizări în silvicultură în cadrul celui de al doilea cincinal. Rev. pădur., 70(1): 1-2.
Olenici N., Mihalciuc V., 2008. Dezvoltarea entomologiei forestiere în România. În: Giurgiu, V. (ed.), Silvologie, vol. VII – Entomologie forestieră – Noi concepții și fundamente științifice. Editura Academiei Române, București, pp. 23-69.
Olenici V., 1996. Donație de carte. Bucov. for., 4(1-2): 97.
Perju T., Ghizdavu I., (eds.) 2001. Tratat de zoologie agricolă, vol. 5 – Dăunătorii plantelor cultivate. Editura Academiei Române, București, 538 p.
Popa L.O., 2018. Muzeul Național de Istorie Naturala „Grigore Antipa” Raport de activitate 01.01.2018-31.12.2018. 62 p.
Popescu-Gorj A., Niculescu E., Alexinschi Al., 1958. Fauna Republicii Populare Române. Insecta. Vol. XI, fascicula 1 – Lepidoptera, Familia Aegeriidae. Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 195 p. + 5 pl.
Rădoi D., Mihalache Gh., 1960. Contribuții la cunoașterea biologiei insectei Saperda populnea L. Rev. pădur., 75(3): 176-180.
Rădulescu M., 1956. Din începuturile culturii plopilor negri hibrizi în țara noastră. Rev. pădur. 3: 176-177.
Rubțov I.A., 1951. Metoda biologică de combatere a insectelor dăunătoare. Editura de Stat, București, 314 p.
Rudinsky J.A., Novak V., Svihra P. 1971. Pheromone and terpene attraction in the bark beetle Ips typographus L. Experientia, 27:161-162.
Sabău V., Dinu Val., Ivănescu D., Milescu I., 1981a. Evoluția organizării economiei forestiere. În: Chiriță C., Doniță N., Ivănescu D., Lupe I., Milescu I., Stănescu V., Vlad I. (eds.), 1981. Pădurile României – Studiu monografic. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, pp. 525-529.
Sabău V., Luchian Fl., Milescu I., Constantinescu N., 1981b. Politica forestieră actuală. În: Chiriță C., Doniță N., Ivănescu D., Lupe I., Milescu I., Stănescu V., Vlad I. (eds.), 1981. Pădurile României – Studiu monografic. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, pp. 547-558.
Schönher J., 1972. Die Wirkung von Disparlure auf die Nonne, Lymantria monacha L. Z. angew. Entomol., 71: 260-263.
Schwerdtfeger F., 1973. Forest Entomology. In: Smith R.F., Mittler Th.E., Smith C.N. (eds.), History of Entomology. Annual Reviews Inc., Palo Alto, California, pp. 361-386.
Serafim R., Maican S., 2011. Catalogue of Cerambycidae, Megalopodidae and Chrysomelidae (Coleoptera: Chrysomeloidea) recently entered in the patrimony of “Grigore Antipa” National Museum of Natural History (Bucharest). “Igor Ceianu” Collection, Trav. Mus. Nat. His. Nat. Gr. Antipa, 54(2): 425–460.
Silverstein R.M., Rodin J.O., Wood D.L., 1966. Sex attractants in frass produced by male Ips confusus in ponderosa pine. Science, 154: 509–510.
Stan M., 2017. The development of „Grigore Antipa” National Museum of Natural History collections by aquisitions and donations within the period 2007–2016. Muzeul Județean Mureș, Marisia – Studii și materiale, Științele naturii, 37: 49-58.
Stoenescu C., 1960. Despre unele probleme în protecția pădurilor. Rev. pădur., 75(8): 504-506.
Ștefănescu M., Nițescu C., Simionescu A., Iliescu Gh., 1980. Starea fitosanitară a pădurilor și culturilor forestiere din R.S. România în perioada 1965-1975. Editura Ceres, București, 527 p.
Wood D.L., Stark R.W., Silverstein R.M., Rodin J.O., 1967. Unique synergistic effects produced by the principal sex attractant compounds of Ips confusus (LeConte) (Coleoptera: Scolytidae). Nature, 215-206.
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2025 Nicolai Olenici

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.
Licența Open Access
Toate articolele și materialele suplimentare publicate în revista BUCOVINA FORESTIERĂ sunt disponibile sub o politică de acces liber gratuit (Open Access Licence) descrisă de BOAI, ceea ce implică accesul liber (fără nici o taxă) și nelimitat, pentru toată lumea, la conținutul integral al acestora.
Publicarea manuscriselor este gratuită, toate cheltuielile fiind suportate de către Facultatea de Silvicultură din cadrul Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava.






