Inundații, defrișări, explicații, justificări. Putem gestiona mai bine pădurile cu rol hidrologic?

Rezumat

Acest editorial abordează cauzele ce au dus la inundațiile catastrofale din vara anul 2025, în zona orașului Broșteni, subiect mult mediatizat la vremea respectivă. Dacă ploile abundente din mijlocul verii au fost cauza principală, la acestea s-au adăugat următorii factori favorizanți: i) regulamentul de valorificare a masei lemnoase, ii) accesibilitatea redusă a pădurilor, iii) stocurile mari de lemn de foc, ce trebuie dimensionate adecvat zonei montane și iv) depozitarea buștenilor de-a lungul văilor, ca urmare a obligativității ocoalelor silvice de a vinde lemn fasonat, nu pe picior. Codul silvic și regulamentul de valorificare a masei lemnoase obligă administratorii pădurilor să pună în valoare lemnul ce trebuie extras ca produse accidentale, pentru a precompta posibilitatea anuală de produse principale. Problema este că, după punerea în valoare și contractarea lucrărilor de exploatare, nu există niciun mijloc coercitiv de a grăbi exploatarea. În final, am reliefat necesitatea reconsiderării rolului hidrologic al pădurilor. In zonele cu risc hidrologic (inundații și torenți), o gestionare responsabilă ar presupune: i) simplificarea procedurilor pentru exploatarea produselor accidentale; ii) creșterea accesibilității prin extinderea rețelei de drumuri forestiere; iii) stimularea utilizării funicularelor în zone greu accesibile; iv) integrarea doborâtorilor de vânt în analiza riscurilor hidrologice pentru planificarea teritorială (PUG, PUZ); v) introducerea unor specii mai reziliente la factorii abiotici și biotici (chiar dacă efectele acestor măsuri se vor vedea peste decenii). Prevenirea dezastrelor naturale nu poate fi realizată doar prin reglementări silvice, ci necesită o abordare integrată, multidisciplinară, bazată pe colaborare între autorități, silvicultori, comunități locale și specialiști. În contextul schimbărilor climatice, gestionarea pădurilor cu rol hidrologic trebuie regândită strategic, cu accent pe prevenție, adaptabilitate și responsabilitate instituțională.